România se află, în acest moment, în faţa unei alegeri pentru viitorul său: încurajarea agriculturii ecologice, care ar avea ca efect deschiderea de noi pieţe europene, precum şi protejarea sănătăţii cetăţenilor, în egală măsură cu protecţia mediului înconjurător, sau extinderea culturilor de organisme modificate genetic cu posibile efecte dăunătoare pentru mediu şi consumator, dar mulţumitoare pentru unele companii producătoare.
În  România se cultivă în momentul de faţă aproape 3000 de hectare de porumb modificat genetic. Şi asta este doar cifra pe care ne-o arată înregistrările oficiale, pentru că dacă ar fi să facem o cercetare în teren am constata, cu siguranţă, că suprafeţele sunt mult mai mari. La toate aceste se adaugă şi importul altor plante modificate genetic, precum soia sau cartoful, care ajung   într-o formă sau alta pe masa românilor.
State civilizate ale Europei îşi menţin rezerve serioase asupra efectelor pe care aceste organisme modificate genetic le au asupra mediului şi mai ales, asupra sănătăţii umane: exemplu Austriei este poate cel mai relevant, acest stat a decis să îşi protejeze cetăţenii de efectele organismelor modificate genetic prin interzicerea categorică a cultivării lor. Decizia a fost luată în lipsa unor dovezi ferme şi acceptate de către autorităţi, dar considerând valide îndoielile lansate de către cercetători.

Ministrul Educaţiei Petru Daniel Funeriu a răspuns evaziv la interpelarea deputatului PNL Bihor Lucia Varga ce viza reducerea de posturi din învăţământ.
În opinia ministrului educaţiei, reducerea numărului de posturi este o necesitate şi afectează doar suplinitorii şi profesorii pensionari. “La nivel naţional se înregistrează 5.200 de suplinitori necalificaţi […] aproximativ 3.800 de norme sunt suplinite de pensionari”, spune ministrul în răspunsul său. Presupun că prin reduceri de personal se traduc promisiunile de majorare a salariilor din învăţământ cu 50% din campania electorală. Sau poate prin neachitarea salariilor pe luna februarie? Sau prin desfiinţarea unor sporuri salariale? Sunt acestea metode de a-i ajuta pe dascăli să renunţe de bună voie la catedră?
Domnul Funeriu spune că în Bihor vor fi reduse doar 230 de norme. „Poate pentru domnia sa 230 este doar un număr, pentru mine înseamnă 230 de persoane care lucreaza in  învăţământ, iar vara aceasta vor ajunge pe drumuri“ spune deputatul Lucia Varga, amintind că iniţial din Bihor trebuiau reduse peste 500 de posturi pentru că aşa s-a decis într-un birou din Bucureşti rupt de realitatea din educaţie. Aceasta înseamnă ca , elevii vor fi iar folositi pentru experimente, schimbându-li-se învăţătorul sau profesorul .

Guvernarea actuală din România poate fi asemănată, din multe puncte de vedere cu un tren care merge printr-un tunel fără sfârşit: nu ştim încotro ne îndreptăm, luăm măsurile după instinct şi păreri nefundamentate şi, mai ales, nu vedem ce se întâmplă în jurul nostru. Acesta este motivul pentru care, România, deşi ţară membră cu drepturi deplină a Uniunii Europene, este din ce în ce mai puţin racordată la preocupările şi dezbaterile ce au loc în spaţiul european.
 Acesta este şi cazul discuţiei privitoare la introducerea în mediu şi în consum a organismelor modificate genetic. În 2009, în urma unei solicitări a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva autorizării de produse transgenice, dar discuţia este una mult mai amplă fiind implicate calcule enorme de ordin financiar şi comercial versus o viziune ecologistă asupra vieţii.
În momentul de faţă 11 state membre UE doresc inerzicerea completă a culturilor pe bază de organisme modificate genetic şi în lipsa unui consens solicită aplicarea principiului subsidiarităţii, astfel încât fiecare stat membru să îşi adopte legislaţia specifică.
În contextul acestui vid legislativ, România a devenit o zonă de experiment pe acest subiect, românii consumând din plin porumb sau cartofi modificaţi genetic, fără ca urmările acestui fapt asupra sănătăţii umane să fie complet cunoscute.  De exemplu un studiu realizat de Universitățile din Rouen și Caen arată că porumbul modificat genetic MON810, cultivat şi în România, prezintă semne de toxicitate pentru organele interne rinichi și ficat, precum și alte efecte asupra inimii, glandelor suprarenale și splinei pe animalele testate.

La începutul săptămânii trecute, în numele Grupului Parlamentar Liberal din Camera Deputaţilor am solicitat domnului László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor şi domnului Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o întâlnire în cadrul Grupului PNL pe tema impactului asupra sănătăţii umane a organismelor modificate genetic.
În condiţiile în care nici unul dintre miniştri nu a răspuns pozitiv invitaţiei noastre, doresc să îmi manifest public surprinderea faţă de tăcerea membrilor Guvernului pe acest subiect.  În contextul în care la nivel european are loc în prezent o amplă dezbatere pe această temă, din ce în ce mai multe state membre solicită ca în acest domeniu să fie aplicat principiul subsidiarităţii, astfel încât fiecare stat membru să-şi adopte propria legislaţie în privinţa introducerii sau nu a organismelor modificate genetic pe pieţele interne.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate să ocolească această dezbatere, cu atât mai mult cu cât sunt ridicate numeroase semne de întrebare asupra efectelor pe care consumul  de organisme modificate genetic le poate avea asupra corpului uman. Şase state membre UE au decis interzicerea culturilor de acest gen, iar Bulgaria, în urma unor ample dezbateri publice, este pe cale sa introducă un moratoriu care sa interzică cultivarea acestor produse în următorii cinci ani pentru a permite cercetătorilor efectuarea unor studii mai aprofundate.