România se află, în acest moment, în faţa unei alegeri pentru viitorul său: încurajarea agriculturii ecologice, care ar avea ca efect deschiderea de noi pieţe europene, precum şi protejarea sănătăţii cetăţenilor, în egală măsură cu protecţia mediului înconjurător, sau extinderea culturilor de organisme modificate genetic cu posibile efecte dăunătoare pentru mediu şi consumator, dar mulţumitoare pentru unele companii producătoare.
În  România se cultivă în momentul de faţă aproape 3000 de hectare de porumb modificat genetic. Şi asta este doar cifra pe care ne-o arată înregistrările oficiale, pentru că dacă ar fi să facem o cercetare în teren am constata, cu siguranţă, că suprafeţele sunt mult mai mari. La toate aceste se adaugă şi importul altor plante modificate genetic, precum soia sau cartoful, care ajung   într-o formă sau alta pe masa românilor.
State civilizate ale Europei îşi menţin rezerve serioase asupra efectelor pe care aceste organisme modificate genetic le au asupra mediului şi mai ales, asupra sănătăţii umane: exemplu Austriei este poate cel mai relevant, acest stat a decis să îşi protejeze cetăţenii de efectele organismelor modificate genetic prin interzicerea categorică a cultivării lor. Decizia a fost luată în lipsa unor dovezi ferme şi acceptate de către autorităţi, dar considerând valide îndoielile lansate de către cercetători.
Nici o autoritate nu si-a asumat in mod categoric rezultatele unor studii referitoare la impactul asupra sanatatii umane a consumului de OMG planand indoiala asupra acestui subiect .
Oficialii Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului din Romania îşi asumă riscurile de sănătate şi de mediu pentru generaţiile actuale şi viitoare de români?
 Avem ca cetaţeni acces la informatii care atrag atenţia asupra câtorva din efectele consumului de organisme modificate genetic:
- pot afecta rinichii şi ficatul, conform nenumăratelor studii de laborator.
- conferă rezistenţă la antibiotice, făcând mult mai dificil în acest fel orice proces de vindecare prin medicaţia cu antibiotice
- determină creşterea incidenţei alergiilor printre consumatori, în condiţiile în care gradul crescut de poluare a dus deja la o creştere alarmantă a numărului de persoane alergice, în special copiii
- pot produce creşterea in greutate pentru femei
- ridică riscul de pierdere a sarcinii, etc.
Mai mult decât atât, specialiştii în nutriţie avertizează asupra faptului că adevăratele efecte ale consumului de organisme modificate genetic încă nu au „explodat”, acestea fiind introduse în consum relativ de curând (10 ani), atacul asupra corpului uman putând fi cu adevărat evaluat pe parcursul unei generaţii.
La toate acestea se adaugă şi informatiile privind efectele ireversibile asupra mediului înconjurător prin atacul OMG asupra altor specii şi contaminarea culturilor ecologice.
Daca discutam despre efectele socio-economice a cultivarii OMG in Romania, constatam ca ,culturile agricole ecologice şi tradiţionale sunt amenintate , si riscam  închiderea unor mari pieţe europene de desfacere pentru producătorii români generând astfel serioase pierderi financiare.
Ca om politic, interesat de sanatatea populatiei si protejarea mediului inconjurator astept raspunsuri de la guvernanti la intrebarile:
- unde este Ministerul Agriculturii când vine vorba despre apărarea intereselor agronomice ale României  ?
- unde este Ministerul Sănătăţii când trebuie protejată sănătatea publică?
- unde este Ministerul Mediului când este în cauză prezervarea biodiversităţii României?

Lucia Ana Varga
Deputat PNL